Confuziile mele au prins rădăcini în nisipul clepsidrei.
Punctele cardinale nu mă mai suportă.
De-atâtea ori încurc estul cu vestul,
Stânga cu dreapta,
Iubirea cu cenuşa.
Am zis,daţi-mi foc/ că de apă sunt plină.
Plouă încontinuu şi-mi creşte iarba-n tălpi,
Dar mă voi ridica cu un micron la fiecare vânt
Şi-ţi voi dicta grabit Imanenţa alegerilor.
Tu vei urca pe prima piatră
Şi vei râde de nori.
La primul colţ mă voi coborî 1 metru sub pământ,
Şi-mi vei dicta de sus Valoarea vieţii pierdute.
“De-atâtea ori încurc estul cu vestul,
Stânga cu dreapta,
Iubirea cu cenuşa.”
place :X
nu te apasă cuvintele astea complicate gen imanenţă? toţi învăţăm cuvinte noi, dar nu. nu cred că simţi în protoni et co. e pur şi simplu nevoia de a epata. scrie sincer. lasă dexul
N-am vrut sa surprind pe nimeni cu un cuvant pe care-l folosesc de cativa ani
pentru ca exprima exact ce simt eu nevoia sa spun.
Scrie sincer.Lasa ironia.
păi eu sunt sinceră. şi ironică pe deasupra. bine, tu simţi aşa, dar nu sună bine.