Nou-nenăscutul de azi

              

Ace de foc cos oase agonisite sub pământ
cranii
puse la uscat peste pomii arşi
injură monoton
cu limbile lor de foc
 superficialitatea

Şi ochi-mi tremură
când te văd toată oase
mamă de lut , mamă de fier

De ce te-ngâni cu apa?
de ce iubeşti pământul în care dorm de veci?
şi tata ţipă lângă tine
sudând cu seva coaptă a visului bătrân
un femur de o tibie
ca să se-ntindă lângă tine
mamă de lut, mamă de fier

Adună-ţi privirea
spune-mi că ţi-a fost dor
de oasele mele întinse spre tine
îmbracă-ţi sânii să-i sărut
mamă de fier, mamă de lut.

Circuitul apei în natură

Cutremuri lumea

cu priviri

din ochi tremurători,

ce varsă

 peste râurile vieţii

lacrimi de candoare,

pe ţărmuri

de dorinţe crescătoare>

valuri suspină /

pentru mare.

****************************

Lacrimi se urcă-ntr-un nor-

de dorul ploii mor  /

toate.

Ne-or mângâia

cândva de sus

moarte…

căci unde-a fost durere,

şi-o mângâiere-i

fericirea-

toată.    

                                  

Mutaţii eretice

Sunt un consumator fidel al indiferenţei ambalate atent cu zâmbet de campanie publicitară, de când ţi-ai pus la macerat iubirea , în fabrica de sentimente tratate cu hormoni.În atrii injectate cu morfină, impulsuri imanente despică emoţii nelegitime în trei sau în patru, pentru consum duminical de plăceri.De crezi în Nimic sau în puterea lui poate, inima ta e un abator indicibil.

A fi, a comunica, a iubi nu mai formează demult un triunghi al existenţei tale evanescente, şi verşi prin toţi porii plasticul unui comportament deviant şi cenuşa aspiraţiilor înalte.Îţi testezi în oglinzi paralele personalitatea multiplă ,, limitând şi mai mult orizontul cunoaşterii.

Îmi repugnă fiecare gest pe care-l faci şi mă detest pentru mângâierile tale livrate la domiciliu.Eşti un mutant care a spart prematur coaja oului, care i-a luat ulterior chipul devastat de erori.

De trei ori vis

Mi-am vopsit pereţii camerei în roz,
Crezând că întunericul nopţii va fi dulce.
Mi-am pictat părul în nuanţele toamnei,
Să fur din durerea frunzelor…
Mi-am vopsit unghiile în verde-
Să fie vara mai lungă m-am rugat,
Dar nimic din ce speram nu s-a-ntâmplat.

Mi-am vopsit tavanul camerei în gri,
Să vină norii grei la mine m-am rugat -
Să plouă peste noi când lumea arde…
Ce pacat!
Nimic
Din ce visez
Nu s-a-ntamplat.